Unde cresc bugetele de IT în UE și ce oportunități deschid pentru companiile românești de software în 2026–2030

Piața europeană de IT traversează o fază de creștere stabilă, dar selectivă, în care companiile românești de software și servicii IT pot juca un rol mult mai important decât până acum. În următorii 5–7 ani, întrebarea critică nu este dacă există cerere în UE, ci care firme românești vor reuși să își poziționeze corect oferta în raport cu direcțiile reale de investiții tehnologice.​

UE rămâne „piața naturală” pentru IT-ul românesc

În 2025, cheltuielile tehnologice în Europa sunt estimate la aproximativ 1,4 trilioane EUR, cu o rată anuală de creștere de circa 5%, ceea ce confirmă rolul IT-ului ca infrastructură critică de business, nu doar ca funcție suport. Segmentul de IT services în Europa este evaluat la aproximativ 461,8 miliarde USD în 2025, cu o proiecție de creștere spre aproximativ 678 miliarde USD în 2031, ceea ce implică un ritm anual compus de aproximativ 6,6%.

Pentru furnizorii din Europa Centrală și de Est, această dinamică se traduce mai puțin prin „oportunități generice” și mai mult prin apariția unor ferestre de intrare pe nișe specifice, legate de modernizarea infrastructurii critice și de conformarea la reglementările europene. În mod natural, România continuă să fie plasată în zona de „nearshore strategic” pentru piețe precum Germania, Franța, Țările de Jos sau țările nordice, atât prin proximitate culturală și de fus orar, cât și prin nivelul de competențe tehnice disponibile.

Trei tendințe cheie de investiții IT în UE

O primă tendință majoră este modernizarea sistemelor ERP și a platformelor enterprise, inclusiv migrarea instalărilor tradiționale către arhitecturi cloud sau hibride, stimulată și de termenele limită asociate cu suportul pentru versiuni mai vechi de sisteme, în special în ecosistemul SAP. Acest val de modernizare deschide oportunități consistente pentru furnizorii capabili să combine expertiza tehnică (SAP, ERP, integrare) cu înțelegerea proceselor de producție, logistică sau servicii industriale din economiile vest-europene.

A doua tendință este accelerarea investițiilor în cloud și securitate cibernetică, unde segmente precum public cloud și managed security services înregistrează ritmuri de creștere superioare mediei pieței, cu rate anuale compuse estimate la peste 8–9%. Pe fondul digitalizării accelerate și al creșterii volumului de date sensibile, organizațiile europene caută parteneri capabili să gestioneze atât migrarea, cât și optimizarea costurilor și securizarea mediilor multi-cloud.​

A treia tendință este determinată de pachetul de reglementări europene în domeniul digital și al raportării, precum Directiva privind raportarea de sustenabilitate corporativă (CSRD), regulamente precum DORA în sectorul financiar și inițiativele legate de suveranitatea datelor. Consecința directă este apariția unei cereri suplimentare pentru soluții de data management, integrare, raportare și auditabilitate, care să permită companiilor europene să își adapteze procesele și sistemele IT la noile cerințe de conformitate.

Poziția României: IT&C ca principal exportator de servicii

În acest context, România se distinge deja prin rolul sectorului IT&C ca principal exportator de servicii, cu o cifră de afaceri de aproximativ 23,6 miliarde EUR și o contribuție de circa 6,67% la PIB, conform estimărilor recente. Exporturile de servicii IT din România sunt proiectate să crească de la aproximativ 24,9 miliarde EUR în 2023 la aproape 44,8 miliarde EUR în 2028, ceea ce corespunde unui ritm anual mediu de aproximativ 9,1%.

Ponderea serviciilor ICT în totalul exporturilor de servicii ale României depășește deja un sfert, ceea ce indică un grad avansat de specializare și o dependență tot mai mare de competitivitatea internațională a acestui sector. În același timp, structura actuală a exporturilor de IT este orientată în bună măsură către modele de outsourcing și body leasing, existând un potențial semnificativ nevalorificat în zona de soluții specializate, produse digitale și parteneriate strategice pe nișe bine definite.

Oportunități concrete pentru companiile românești de IT în UE

Pe fondul acestor tendințe, se conturează cel puțin trei direcții de interes pentru companiile românești de software și servicii IT care urmăresc o prezență mai robustă în UE. În primul rând, nișa modernizării platformelor ERP și a sistemelor industriale pentru companiile mid‑market din Germania, Benelux sau Franța creează spațiu pentru furnizori capabili să ofere atât dezvoltare, cât și integrare și suport pe termen lung, în proiecte cu vizibilitate de 3–5 ani.​

În al doilea rând, zona de managed security services pentru IMM-uri europene rămâne subacoperită, în condițiile în care segmentul de cybersecurity din Europa înregistrează ritmuri de creștere estimate la peste 8% anual, iar presiunea reglementărilor și a incidentelor de securitate se amplifică. Furnizorii români care pot combina expertiza tehnică în securitate cu un model de livrare scalabil (servicii recurente, centre de operațiuni de securitate, monitorizare continuă) au șanse reale să devină parteneri de referință pentru portofolii regionale.​

În al treilea rând, cererea pentru servicii de migrare și optimizare cloud este alimentată de nevoia companiilor europene de a controla costurile, de a crește agilitatea și de a integra soluții noi (inclusiv bazate pe inteligență artificială) în arhitecturi existente. Acest context favorizează jucătorii care pot livra proiecte end‑to‑end, de la evaluarea infrastructurii și definirea arhitecturii țintă până la migrarea efectivă, testare și suport post‑implementare.

Rolul unui partener de internaționalizare în tranziția de la „outsourcing” la „piață țintă”

Pentru multe companii românești de IT, diferența între a avea câțiva clienți ocazionali în UE și a opera cu o strategie clară de piață externă nu ține doar de competențele tehnice, ci de modul în care sunt alese segmentele țintă, poziționată oferta și construit pipeline-ul comercial. Datele la nivelul UE arată că IMM-urile contribuie cu aproximativ un sfert la exporturile de servicii, ceea ce confirmă că nu doar marile grupuri pot avea succes în internaționalizarea serviciilor IT, ci și companiile medii bine poziționate

În acest cadru, un partener specializat în internaționalizare poate accelera tranziția de la modelul oportunist („lucrăm ce apare”) la un model structurat de intrare pe piață, bazat pe selecția clară a țărilor, a verticalelor și a tipurilor de proiecte țintite. Pentru furnizorii români, miza nu este doar creșterea cifrei de afaceri, ci și consolidarea unei poziții sustenabile în lanțurile de valoare digitale europene, într-un moment în care direcția investițiilor este deja configurată de tendințele și reglementările menționate mai sus